sertarul secret

sertarul secret

cu atenție chirurgicală
împingându-mi lama sub vene
în sertarul secret
de la biroul de lemn

miroase ca și cum viața
e-un căcat de furnică
care tot crește
în mijlocul ochiului tău

cum dracu să nu vezi șurubul
care strânge de creier
și acul ce înțeapă în minte
sugând de-ar mai avea ce

un opincar bătrân și băut
cu atenția pierdută prin gări
împinge lama sub vene
sub pământ și sub gene

bagă viața în sertarul secret
și cumpără pe caiet
un kil de drog pe care
îl ascunde în biroul de lemn

maroe negru

miroase avar miroase amilă
de-ți vine să-ți piși ochii desilă
când vezi că curge-un căcat pepe rete
bărbații sunt beți și babe lefete

ochiul maroe negru
peisajul je gos te strânge denas
cu gâtul in testin și de ranjat lastomac
teplimbi

igrasia e artă un nume cel ebru
celavale și-n deal blochează tra-He-He-e
storc obășică obrazul mi-e mar tor
numășterg la intrare pe ghe T

miroase amort mir oase durere
ziduri căzute zic riduri tăcute
tac tancuri în cur teadin spate
traficanții duc ceaiuri lafete

Doi unchi distrați

Text creat de un generator de povești. Eu doar mi-am luat libertatea de a-l traduce în română și de a-l adapta pe unde s-a putut.

Daniel Ramsbottom se gândea din nou la Zoe Vader. Zoe era o studentă cu sânge rece, glezne blonde și degetele de la picioare sfrijite.

Daniel a pășit către fereastră, gândindu-se la peisajul urban pe care îl avea în fața sa. Întotdeauna a urât aglomerata Moscovă, cu lacurile ei mari și zgomotoase. Era un loc care îi încuraja tendința de a se simți încântat.

La un moment dat, el a văzut ceva în depărtare; a văzut pe cineva. Era figura impasibilă a lui Zoe Vader.

Daniel a înghițit în sec, privindu-și propria reflexie. Era un nobil și îndrăzneț consumator de brandy cu glezne curbate și degete fermecătoare la picioare. Prietenii îl vedeau ca pe un om glorios, căruia nu îi era frică de nimic. Odată chiar a făcut o ceașcă de ceai pentru un iepuraș ieftin.

Dar nici măcar o persoană îndrăzneață care cândva făcuse o ceașcă de ceai pentru un iepuraș ieftin nu se aștepta la ce pregătise Zoe pentru azi.

Ploaia cădea zgomotos ca niște bufnițe zâmbitoare, ceea ce îl deruta pe Daniel. Acesta a luat o lamă uriașă care fusese furișată în apropiere; îi plăcea să-i simtă tăișul între degete.

Daniel a ieșit din casă, iar, pe măsură ce Zoe se apropia, îi putea vedea strălucirea fulgerătoare din ochi.

Zoe l-a privit cu furia a 6624 de iepuri rotunzi aflați în control. Ea a spus, aproape în șoaptă: „Te urăsc și vreau pace!”

Daniel a privit în urmă și mai debusolat, ținând încă lama uriașă în mână. În cele din urmă a răspuns: „Zoe, te iubesc!”

Cei doi s-au privit cu emoție, ca doi elefanți energici și eleganți care dormeau la o înmormântare admirabilă. De la această înmormântare se auzea pe fundal muzică trance și doi unchi distrați țopăiau în ton cu ritmul.

Daniel admira gleznele blonde și degetele sfrijite de la picioare ale lui Zoe. A inspirat adânc, apoi a declarat pe un ton care cerea iertare: „Îmi pare rău, Zoe! Însă eu nu am aceleași sentimente ca tine și nu voi putea vreodată să am. Mi-e imposibil să te urăsc!”

Zoe părea sănătoasă, iar emoțiile ei erau crude ca o torță tunătoare și dură.

Daniel putea auzi cum sentimentele lui Zoe se spărgeau în 7316 de bucăți. Apoi studenta nemiloasă a fugit, pierzându-și urma.

Nici măcar un pahar de brandy nu va reuși să îl calmeze pe Daniel în această seară.

După cum observi, în text sunt câteva pasaje îngroșate. Ele nu sunt niște expresii intraductibile sau ceva de genul, ci erau la fel de lipsite de sens și în textul original, așa că am preferat să le traduc ca atare. De ce? În primul rând pentru a arăta că, deși poți avea o poveste creată aleatoriu de un software, acesta poate avea scăpări – încă nu este ceva perfect; iar în al doilea rând, acele părți mi-au plăcut cu atât mai mult cu cât îmi amintesc de o vreme în care, în anumite situații, mă chinuiam să spun cele mai lipsite de noimă lucruri. Acum aș putea spune că acestea îmi vin natural, dar parcă nu la fel de bine ca cele generate de acel site din colțurile aleatorii ale internetului.

o pleavă

când voi mânca cu tălpile
și voi opri ceasul de sânge
cu mâinile înfipte în speranță
sugrumând-o

dacă voi păși pe idei
și mă voi ușura pe distanță
urlând cât mă țin picioarele
și pumnii

cu ochii vindecați prin orbire
și viața vindecată prin moarte
un schelet ce se deplasează
dar nu conține

sunt zidul ce lasă să vadă
plasa ce lasă să cadă
sunt elementul unic din grămadă
o pleavă

suntn’t

mi se scurge creierul
prin urechi și prin ochi
uite cum pică
poc strop
mai atârnă de-un fir de păr
năclăit sângeros

inima biata
bate și troncăne
n-a mai fost verificată de mult
trăiesc de parc-am dat șpagă
s-apuc ziua de mâine
da-s rupt ruginit

plămânii fug de mine
prin vitrine la morga
dar și eu sunt iute sau așa visez
că mă prinde motoCOASA(tm) din urmă
moartea din urmă
coșmarul din urmă

mi-e corpul epavă
mintea bolnavă
suflet nu am că nu sunt creștin
halucinez lumea fără voia mea
fără cască VR
și fără control

când s-a împărțit viața
mie mi-au dat ocol

om cu măr

leagă-mi triunghiuri de glezne
să umblu bezme-
tic ca atunci când repet un vers
ce nu se lovește de nimic

pune-mi trădarea în mâini
unge-mă cu ea pe frun-
te las să-mi pictezi și ochii
să-ți văd gândul în cute

taie-mi cercurile minții
sufocă-mă cu ade-
văr cu toate sentimentele
dar frate cu moartea

arde-mă prefă-mă în cartea
care nu mi-a adus par-
te(-)a lăsat inima să distrugi
un om cu un măr

unde ești

la dragoste ți-am dat bancnota întreagă
tu dorul mărunt
trist când gândul nu mi-l însoțești
tu mereu bucurești
ți-am făcut din vers o stradă uriașă
tu te tot micești
ai renunțat să-mi vorbești
dar eu tot te aiud
eu claustrat cu gândul de pereții încăperilor
tu te jucai cu timpul în lunca merilor
îmi făceam timp să te privesc între cântări
tu coborai cu pianu de sus pe scări
nu mi-ai legat cheia spre tine la gât
eu în putredeni cu sufletul pierdut
tu te jucai de-a doamna
eu îți pictam din vers icoana
și când mi-a fost inima la strânsoare
te-ai ascuns tocmai după dealu mare
am ajuns cu mintea în mărginenii ființei
m-am adunat de jos cu puterea indiferenței
pe care ți-am scris să te-oprești
te știu

dar n-am să scriu unde ești
începe cu …