unpoetpierdut

stih distinct

ăsta-i vers de miezul nopții, am mers cu pasul morții
să-mi fac inima porții, ți-o cânt în fața porții
cu emoții, normal, sperând s-evit comoții
îmbrăcat în negru am venit noaptea, ca hoții

să-ți fur un zâmbet și poate o-mbrățișare
ziua de august strânge când dorul e prea mare
în suflet eu am sânge și liniștea mă doare
taie-l și ce va curge să umple din depărtare

nu știu cum de-am găsit acest stih rătăcit
da’ ce-am scris am simțit ca un cuțit n-am glumit
cu toate astea sper să ai un somn liniștit
oricum lumea e în beznă de când nu ne-am mai vorbit

sunt o durere

ți-aș scrie azi din nou cu brațele de lavă
să nu te mai ascunzi să nu mai taci bolnavă
sub pietre de cavou stau gândurile toate
ți-aș scrie peste ele mi-ai spus că nu se poate

sub soarele topit de falsele-amintiri
ți-aș scrie rând pe rând fără de opriri
dar nu mai am picioare nici oase să suport
ia-ți o tablă Ouija ca să-mi vorbești sunt mort

și astea nu sunt versuri am zis acum repet
cum eu sunt o durere nici om și nici poet
și zac în ăst sicriu cu becurile-aprinse
pregătit să-ți scriu de-ai să-mi cobori din vise

touch

taci dreptace
înnebunesc pe silabe
mă-ncalț cu fuga
îmbrac ploaia în grabă
cu ochii desculți
pe tavane de foc
îi spun timpului să conducă cu grijă
și să nu mai ocolească aiurea

tu taci stângace
în ochiul meu drept
în urechea mea internă
sunt un isus modern
am învățat să merg pe beznă

eu tac
tu touch
în palmele mele
ca o minune neîntâmplată

Finalul bun al unei luni proaste

Gata, au trecut și sărbătorile, a trecut și vremea bună, s-a terminat și vacanța! :)) Una foarte fructoasă, atât în ceea ce privește distracția, cât și câștigurile pe alte planuri. Acestea din urmă, am eu o presimțire puternică, vor continua de acum înainte. 😀 Pot să bănuiesc asta, având în vedere că, de când am scris acest articol, am mai primit o bucurie.

În altă ordine de idei, revin la munca cu blogurile braț la braț cu o răceală „superbă”. Dar măcar nu m-a lovit pe nepregătite, am răcit încă de pe munte, iar ieri seară, când prietenii m-au scos la o cafea și să vedem un meci, am experimentat, pentru prima oară de când s-a dat noua lege, cum e să îngheți ca un prost în mijlocul trotuarului din fața cafenelei (de parcă ai fi fost dat afară cu forța :)) ) de fiecare dată când vrei să îți aprinzi o țigară. Eu nici măcar nu fumez mult și tot am răcit. 😀

Ca dovadă a norocului ce m-a lovit neașteptat (ce bine că nu lasă vânătăi 😀 ) veți putea să citiți noi review-uri pe Gadget4u. Dar nu chiar acum, va trebui să mai așteptați câteva zile! 🙂

Dacă așa arată finalul bun al unei luni proaste, abia aștept să văd cum va arăta finalul bun al unei luni excelente!

Nu prea îmi ies calculele

În seara trecută, după ce am scris asta, mi-am făcut eu planul ca astăzi să rup tastatura în două, să recuperez din timpul pierdut.

Astăzi, în drum spre casă, după ce mi-am dus surioara la școală și am băut o cafea, iar am zis că am să scriu atât de mult că o să îmi sară tastele de pe laptop și că se va toci monitorul de atâtea priviri câte se vor plimba pe el. Ba chiar îmi alesesem câteva subiecte de dezbătut pentru fiecare blog.

Ei, și ce credeți că am făcut? Exact, am stat! Am mai ascultat o melodie (de fapt, destul de multe), am mai văzut un filmuleț și iată că așa au trecut mai bine de două ore și eu nu mă prezentasem cu niciun articol pe blog. Ar fi fost timp câștigat dacă l-aș fi petrecut pentru documentare, însă eu l-am irosit „dinstrându-mă”. Iar asta e cu atât mai rău cu cât eu sunt cel mai productiv când e devreme, urmând ca după ora 16-17 să mă plictisesc îngrozitor.

Totuși, s-ar putea ca astăzi să nu fie chiar o zi pierdută (la fel cum încerc să am grijă de acest lucru în fiecare zi), căci se anunță chestii interesante pentru mai târziu. Nu vă spun acum, dar vă dau un indiciu: acesta nu este singurul blog pe care scriu! 😉

Spor la dezlegat mistere!